„…v-ați apropiat… de Biserica celor întâi născuți, care sunt scriși în ceruri…” (Evrei 12.22-23).
Înainte de prezentarea acestei oportunități uriașe pe care o aveau cititorii săi, autorul epistolei scrie despre Esau. Statutul său, de întâi născut în familie, îi conferea niște privilegii speciale, atât de ordin legal cât și spiritual. Aparținând familiei lui Isaac, el știa că cel care deținea această poziție avea să ducă mai departe sămânța mesianică. Dar nici un privilegiu nu a avut preț în ochii săi, el fiind un om lumesc, pentru care prezentul era mai important decât viitorul. În consecință, a irosit orice favoare…
A ne apropia de Biserica celor întâi născuți, care sunt scriși în ceruri, este doar unul dintr-o serie întreagă de privilegii despre care vorbește contextul. A fi aproape de a moșteni Ierusalimul ceresc, de a participa cu zecile de mii de îngeri la sărbătoare, sunt oportunități excepționale!
Dar, ca și Esau, putem fi lumești și putem sfida privilegiile divine, subestimându-le și alegând pământul în detrimentul cerului.
Să nu uităm că orice „blid de linte”, pe care ni-l oferă lumea, satisface doar momentan, deposedându-ne de harurile veșnice!
Fie ca Duhul Sfânt să lucreze în noi sfințire, confirmând astfel apartenența noastră la Biserică și pregătindu-ne pentru a intra în posesia privilegiilor care ne așteaptă!
Să aveți parte de o zi plină de har!
Cătălin Miron
0 comentarii